Prevenzione di u Cancru di u Senu

Informazioni generali nantu à u cancru di u senu

U cancru di u senu hè una malatia in a quale e cellule maligne (cancrose) si formanu in i tessuti di u senu.

U senu hè custituitu da lobi è canali. Ogni senu hà da 15 à 20 sezzioni chjamate lobi, chì anu parechje sezzioni più chjuche chjamate lobuli. I lobuli finiscenu in decine di picculi bulbi chì ponu pruduce latte. I lobi, i lobuli è i bulbi sò culligati da tubi fini chjamati canali.

Ogni senu hà ancu vasi sanguigni è vasi linfatici. I vasi linfatici portanu un fluidu acquosu guasi incolore chjamatu linfa. I vasi linfatici portanu a linfa trà i linfonodi. I linfonodi sò piccule strutture in forma di fagiolu chì filtranu a linfa è immagazzinanu globuli bianchi chì aiutanu à cumbatte l'infezioni è e malatie. Gruppi di linfonodi si trovanu vicinu à u senu in l'ascella (sottu à u bracciu), sopra a clavicula è in u pettu.

U cancru di u senu hè u secondu tipu di cancru più cumunu in e donne americane.

E donne in i Stati Uniti anu u cancheru di u senu più cà qualsiasi altru tipu di cancheru, eccettu u cancheru di a pelle. U cancheru di u senu hè u secondu dopu à u cancheru di u pulmone cum'è causa di morte per cancheru in e donne americane. Tuttavia, i morti per cancheru di u senu sò diminuiti un pocu ogni annu trà u 2007 è u 2016. U cancheru di u senu si verifica ancu in l'omi, ma u numeru di novi casi hè chjucu.

 乳腺癌防治5

Prevenzione di u Cancru di u Senu

Evità i fattori di risicu è aumentà i fattori protettivi pò aiutà à prevene u cancru.

Evità i fattori di risicu di u cancheru pò aiutà à prevene certi cancri. I fattori di risicu includenu u fumu, u sovrappesu è a mancanza di eserciziu. L'aumentu di i fattori protettivi cum'è smette di fumà è fà eserciziu pò ancu aiutà à prevene certi cancri. Parlate cù u vostru duttore o un altru prufessiunale di a salute nantu à cumu pudete riduce u vostru risicu di cancheru.

 

I seguenti sò i fattori di risicu per u cancru di u senu:

1. Età avanzata

L'età avanzata hè u principale fattore di risicu per a maiò parte di i cancri. A probabilità di sviluppà u cancru aumenta cù l'età.

2. Una storia persunale di cancru di u senu o di una malatia benigna (micca cancerosa) di u senu

E donne chì presentanu una di e seguenti cundizioni anu un risicu aumentatu di cancru di u senu:

  • Una storia persunale di cancru di u senu invasivu, carcinoma duttale in situ (DCIS), o carcinoma lobulare in situ (LCIS).
  • Una storia persunale di malatie benigne (senza canceru) di u senu.

3. Risicu ereditariu di cancru di u senu

E donne chì anu una storia familiale di cancru di u senu in un parente di primu gradu (mamma, surella o figliola) anu un risicu aumentatu di cancru di u senu.

E donne chì anu ereditatu cambiamenti in i geni è o in certi altri geni anu un risicu più altu di cancru di u senu. U risicu di cancru di u senu causatu da cambiamenti genetichi ereditati dipende da u tipu di mutazione genetica, a storia familiale di cancru è altri fattori.

乳腺癌防治3

4. Seni densi

Avè un tissutu mammariu densu nantu à una mammografia hè un fattore di risicu di cancru di u senu. U livellu di risicu dipende da a densità di u tissutu mammariu. E donne cù seni assai densi anu un risicu più altu di cancru di u senu chè e donne cù una bassa densità mammaria.

L'aumentu di a densità di u senu hè spessu un caratteru ereditariu, ma pò ancu accade in e donne chì ùn anu micca avutu figlioli, anu una prima gravidanza tardi in a vita, piglianu ormoni postmenopausali o bevenu alcolu.

5. Esposizione di u tissutu mammariu à l'estrogeni prudutti in u corpu

L'estrogenu hè un ormone pruduttu da u corpu. Aiuta u corpu à sviluppà è mantene e caratteristiche sessuali femminili. Esse espostu à l'estrogenu per un longu periodu pò aumentà u risicu di cancru di u senu. I livelli di estrogenu sò più alti durante l'anni di menstruazione di una donna.

L'esposizione di una donna à l'estrogeni hè aumentata in i seguenti modi:

  • Menstruazione precoce: Cumincià à avè periodi menstruali à 11 anni o più ghjovani aumenta u numeru d'anni chì u tissutu mammariu hè espostu à l'estrogeni.
  • À partesi da una età più avanzata: Più anni una donna hà e menstruazioni, più tempu u so tissutu mammariu hè espostu à l'estrogeni.
  • Età più avanzata à a prima nascita o ùn avè mai parturitu: Siccome i livelli di estrogeni sò più bassi durante a gravidanza, u tissutu mammariu hè espostu à più estrogeni in e donne chì restanu incinte per a prima volta dopu à 35 anni o chì ùn restanu mai incinte.

6. Piglià a terapia ormonale per i sintomi di a menopause

L'ormoni, cum'è l'estrogeni è a progesterone, ponu esse trasformati in pillula in un laburatoriu. L'estrogeni, a progesterona, o tramindui ponu esse amministrati per rimpiazzà l'estrogeni chì ùn sò più prudutti da l'ovarii in e donne in postmenopausa o in e donne chì anu avutu l'ovarii rimossi. Questu hè chjamatu terapia di sustituzione ormonale (HRT) o terapia ormonale (HT). A cumminazione HRT/HT hè estrogeni cumminati cù progesterona. Stu tipu di HRT/HT aumenta u risicu di cancru di u senu. I studii mostranu chì quandu e donne smettenu di piglià estrogeni cumminati cù progesterona, u risicu di cancru di u senu diminuisce.

7. Radioterapia à u senu o à u pettu

A radioterapia à u pettu per u trattamentu di u cancheru aumenta u risicu di cancheru di u senu, cuminciendu 10 anni dopu u trattamentu. U risicu di cancheru di u senu dipende da a dosa di radiazioni è da l'età à a quale hè amministrata. U risicu hè più altu se a radioterapia hè stata aduprata durante a pubertà, quandu i seni si formanu.

A radioterapia per trattà u cancru in un senu ùn pare micca aumentà u risicu di cancru in l'altru senu.

Per e donne chì anu ereditatu cambiamenti in i geni BRCA1 è BRCA2, l'esposizione à a radiazione, cum'è quella di e radiografie di u torace, pò aumentà ulteriormente u risicu di cancru di u senu, in particulare in e donne chì sò state radiografate prima di 20 anni.

8. Obesità

L'obesità aumenta u risicu di cancru di u senu, in particulare in e donne in postmenopausa chì ùn anu micca utilizatu a terapia di sustituzione ormonale.

9. Beie alcolu

Beie alcolu aumenta u risicu di cancru di u senu. U livellu di risicu aumenta cù l'aumentu di a quantità d'alcolu cunsumata.

 乳腺癌防治1

I seguenti sò fattori protettivi per u cancru di u senu:

1. Menu esposizione di u tissutu mammariu à l'estrogeni prudutti da u corpu

Diminuisce a durata di l'esposizione di u tissutu mammariu di una donna à l'estrogeni pò aiutà à prevene u cancru di u senu. L'esposizione à l'estrogeni hè ridutta in i seguenti modi:

  • Gravidanza iniziale: I livelli d'estrogeni sò più bassi durante a gravidanza. E donne chì anu una gravidanza à termine prima di 20 anni anu un risicu più bassu di cancru di u senu chè e donne chì ùn anu micca avutu figlioli o chì danu nascita à u so primu figliolu dopu à 35 anni.
  • Allattamentu: I livelli d'estrogeni ponu stà più bassi mentre una donna allatta. E donne chì anu allattatu anu un risicu più bassu di cancru di u senu cà e donne chì anu avutu figlioli ma ùn anu micca allattatu.

2. Piglià una terapia ormonale à base di estrogeni solu dopu l'isterectomia, modulatori selettivi di i recettori di l'estrogeni, o inibitori è inattivatori di l'aromatasi

Terapia ormonale à base di solu estrogeni dopu l'isterectomia

A terapia ormonale cù solu estrogeni pò esse amministrata à e donne chì anu subitu una isterectomia. In queste donne, a terapia cù solu estrogeni dopu a menopause pò diminuisce u risicu di cancru di u senu. Ci hè un risicu aumentatu d'ictus è di malatie cardiache è di i vasi sanguigni in e donne in postmenopausa chì piglianu estrogeni dopu una isterectomia.

Modulatori selettivi di i recettori di l'estrogeni

U tamoxifene è u raloxifene appartenenu à a famiglia di droghe chjamate modulatori selettivi di i recettori di l'estrogeni (SERM). I SERM agiscenu cum'è l'estrogeni nantu à certi tessuti di u corpu, ma bluccanu l'effettu di l'estrogeni nantu à altri tessuti.

U trattamentu cù tamoxifene riduce u risicu di cancru di u senu pusitivu à i ricettori d'estrogeni (ER-positivu) è di carcinoma duttale in situ in donne premenopausali è postmenopausali à altu risicu. U trattamentu cù raloxifene riduce ancu u risicu di cancru di u senu in e donne postmenopausali. Cù qualsiasi medicamentu, u risicu riduttu dura parechji anni o più dopu chì u trattamentu hè statu interrottu. Tassi più bassi di fratture ossee sò stati nutati in i pazienti chì piglianu raloxifene.

Piglià tamoxifene aumenta u risicu di vampate di calore, cancru di l'endometriu, ictus, cataratte è coaguli di sangue (in particulare in i pulmoni è e gambe). U risicu di avè questi prublemi aumenta marcatamente in e donne di più di 50 anni paragunatu à e donne più ghjovani. E donne di menu di 50 anni chì anu un risicu elevatu di cancru di u senu ponu prufittà di più da l'assunzione di tamoxifene. U risicu di avè questi prublemi diminuisce dopu chì u tamoxifene hè statu interrottu. Parlate cù u vostru duttore di i risichi è di i benefici di piglià sta medicina.

Piglià raloxifene aumenta u risicu di coaguli di sangue in i pulmoni è in e gambe, ma ùn pare micca aumentà u risicu di cancru di l'endometriu. In e donne in postmenopausa cù osteoporosi (densità ossea diminuita), u raloxifene riduce u risicu di cancru di u senu per e donne chì anu un risicu altu o bassu di cancru di u senu. Ùn si sà se u raloxifene averebbe u listessu effettu in e donne chì ùn anu micca osteoporosi. Parlate cù u vostru duttore di i risichi è di i benefici di piglià sta medicina.

Altri SERM sò studiati in prucessi clinichi.

Inibitori è inattivatori di l'aromatasi

L'inibitori di l'aromatasi (anastrozolu, letrozolu) è l'inattivatori (exemestane) diminuiscenu u risicu di recidiva è di novi cancri di u senu in e donne chì anu una storia di cancru di u senu. L'inibitori di l'aromatasi diminuiscenu ancu u risicu di cancru di u senu in e donne cù e seguenti cundizioni:

  • Donne in postmenopausa cun una storia persunale di cancru di u senu.
  • Donne senza storia persunale di cancru di u senu chì anu 60 anni è più, anu una storia di carcinoma duttale in situ cù mastectomia, o anu un risicu elevatu di cancru di u senu basatu annantu à u strumentu di u mudellu Gail (un strumentu utilizatu per stimà u risicu di cancru di u senu).

In e donne cun un risicu aumentatu di cancru di u senu, piglià inibitori di l'aromatasi diminuisce a quantità di estrogeni prudutti da u corpu. Prima di a menopause, l'estrogeni sò prudutti da l'ovarii è altri tessuti in u corpu di una donna, cumpresi u cervellu, u tissutu grassu è a pelle. Dopu a menopause, l'ovarii smettenu di pruduce estrogeni, ma l'altri tessuti ùn a facenu micca. L'inibitori di l'aromatasi bloccanu l'azione di un enzima chjamatu aromatasi, chì hè adupratu per pruduce tutti l'estrogeni di u corpu. L'inattivatori di l'aromatasi impediscenu à l'enzima di funziunà.

I pussibuli danni da a presa di inibitori di l'aromatasi includenu u dolore musculare è articulare, l'osteoporosi, e vampate di calore è a sensazione di stanchezza.

3. Mastectomia chì riduce u risicu

Certe donne chì anu un risicu elevatu di cancru di u senu ponu sceglie di fà una mastectomia chì riduce u risicu (a rimozione di i dui seni quandu ùn ci sò segni di cancru). U risicu di cancru di u senu hè assai più bassu in queste donne è a maiò parte si sentenu menu ansiose per u so risicu di cancru di u senu. Tuttavia, hè assai impurtante fà una valutazione di u risicu di cancru è cunsiglii nantu à i diversi modi per prevene u cancru di u senu prima di piglià sta decisione.

4. Ablazione ovariana

L'ovarii producenu a maiò parte di l'estrogeni chì sò prudutti da u corpu. I trattamenti chì fermanu o diminuiscenu a quantità d'estrogeni prudutti da l'ovarii includenu a chirurgia per caccià l'ovarii, a radioterapia o a presa di certi medicinali. Questu hè chjamatu ablazione ovariana.

E donne premenopausali chì anu un risicu elevatu di cancru di u senu per via di certi cambiamenti in i geni BRCA1 è BRCA2 ponu sceglie di fà una ooforectomia chì riduce u risicu (a rimozione di i dui ovari quandu ùn ci sò segni di cancru). Questu diminuisce a quantità di estrogeni prudutti da u corpu è riduce u risicu di cancru di u senu. L'ooforectomia chì riduce u risicu riduce ancu u risicu di cancru di u senu in e donne premenopausali nurmali è in e donne cù un risicu aumentatu di cancru di u senu per via di a radiazione à u pettu. Tuttavia, hè assai impurtante fà una valutazione di u risicu di cancru è una cunsigliazione prima di piglià sta decisione. A calata brusca di i livelli di estrogeni pò causà l'iniziu di i sintomi di a menopausa. Quessi includenu vampate di calore, prublemi di sonnu, ansietà è depressione. L'effetti à longu andà includenu a diminuzione di u desideriu sessuale, a secchezza vaginale è a diminuzione di a densità ossea.

5. Fà abbastanza eserciziu

E donne chì facenu eserciziu quattru o più ore à settimana anu un risicu più bassu di cancru di u senu. L'effettu di l'eserciziu nantu à u risicu di cancru di u senu pò esse più grande in e donne premenopausali chì anu un pesu corpurale nurmale o bassu.

 乳腺癌防治2

Ùn hè chjaru se i seguenti fattori influenzanu u risicu di cancru di u senu:

1. Contraccettivi ormonali

I contraccettivi ormonali cuntenenu estrogeni o estrogeni è progestativi. Certi studii anu dimustratu chì e donne chì sò utilizatori attuali o recenti di contraccettivi ormonali ponu avè un ligeru aumentu di u risicu di cancru di u senu. Altri studii ùn anu micca dimustratu un risicu aumentatu di cancru di u senu in e donne chì utilizanu contraccettivi ormonali.

In un studiu, u risicu di cancru di u senu hè aumentatu ligeramente più a donna hà utilizatu contraccettivi ormonali. Un altru studiu hà dimustratu chì u ligeru aumentu di u risicu di cancru di u senu hè diminuitu cù u tempu quandu e donne anu cessatu di utilizà contraccettivi ormonali.

Più studii sò necessarii per sapè se i contraccettivi ormonali affettanu u risicu di cancru di u senu di una donna.

2. Ambiente

I studii ùn anu micca dimustratu chì esse espostu à certe sustanze in l'ambiente, cum'è i prudutti chimichi, aumenta u risicu di cancru di u senu.

Studi anu dimustratu chì certi fattori anu pocu o nisun effettu nantu à u risicu di cancru di u senu.

I seguenti anu pocu o nisun effettu nantu à u risicu di cancru di u senu:

  • Avè un abortu.
  • Fà cambiamenti in a dieta cum'è manghjà menu grassu o più frutti è ligumi.
  • Piglià vitamine, cumprese fenretinide (un tipu di vitamina A).
  • Fumu di sigaretta, sia attivu sia passivu (inalazione di fumu passivu).
  • Usendu deodorante o antitraspirante per e ascelle.
  • Piglià statine (medicinali chì abbassanu u colesterolu).
  • Piglià bifosfonati (medicamenti usati per trattà l'osteoporosi è l'ipercalcemia) per via orale o per infusione intravenosa.
  • Cambiamenti in u vostru ritmu circadianu (cambiamenti fisichi, mentali è cumpurtamentali chì sò principalmente affettati da u bughju è a luce in cicli di 24 ore), chì ponu esse affettati da u travagliu di notte o da a quantità di luce in a vostra camara di notte.

 

Fonte:http://www.chinancpcn.org.cn/cancerMedicineClassic/guideDetail?sId=CDR257994&type=1


Data di publicazione: 28 d'aostu 2023